"In problema fermierului nou, tanar, creat de la zero, eu vad o chestiune de nuanta.
Noi nu am reusit sa rezolvam baza agriculturii, si ne gandim deja la altceva, la fermierul mic si mijlociu, de tip european. Spun asta deoarece, pana acum, nu am putut da tuturor fermierilor deja existenti posibilitatea sa-si achizitioneze utilaje agricole. Iar de aici, ne mutam intr-o alta zona, mai mica ca pondere, aceea de a indemna tinerii catre agricultura.
Privind realist, noi nu am reusit sa ne indeplinim inca programul de baza, acela al dotarii tehnice pentru fermele care exista deja. Nu conteaza cat de mari ori cat de mici sunt aceste ferme, ci doar ca ele exista deja in piata. Si nu au nici pe departe dotarea tehnica necesara. Iar acesti fermieri actuali sunt in numar mare. Cateva mii, dar lucreaza jumatate din suprafata agricola a Romaniei.
Estimez ca doar 8% din toate fermele au dotarea tehnica necesara. Asta inseamna ca 92% din fermieri nu o au, si in urmatorii ani vor continua sa caute surse pentru a investi in masini agricole. Pe acestia trebuie sa-i sprijinim prioritar.
In schimb, noi ne mutam privirea de pe ei catre tineri pe care ii indemnam sa se mute la tara si sa devina fermieri. Eu cred ca acest program, de ocupare a terenului neprelucrat, ar fi trebuit sa inceapa abia peste cativa ani, cand fermierii actuali ar fi avut, in proportie de 90%, dotarea tehnica necesara."
Discutia de mai sus am purtat-o cu Andrei Mihailov, directorul general al Myo-O, acum cateva saptamani. Si va ramane un subiect sensibil al urmatoarelor luni. As vrea sa intreb cititorii acestui blog cum vad ei acest lucru.
Buna ziua domnu Andrei. Citesc Profitu agricol si de curand blogul de masini agricole. Citesc editorialele tatalui dvs si stiu si recentul scandal cu furtul numelui revistei. Tocmai de asta caut un raspuns sau ma rog sa va spun cat de mica e lumea. Cu ceva timp in urma am fost prin capitala si am cautat un xerox din asta mai destept sa mi fac o mapa de prezantare. Am gasit si stind eu acolo cu treburile mele ghici ce revista se scotea la imprimanta? Taman acolo- de asta zic ca e mica lumea. Revista fermierului pe care o stiam deja de la de la Indagra. Asta de o are sefa pe Prevenda Mihaela care toata lumea stie ca a fost implicata in tentativa de furt de la Profitul agricol. Cercetand pe net aflu ca revista asta e nationala dar ma intreb cum poate fi nationala daca ii trasa la imprimanta. Adica cate bucati poti sa scoti la imprimanta ca sa fie revista nationala. Daca vreti puteti verifica usor, orice tipograf poate face diferenta. Si de asta va spun pemtru ca nu mi se pare corect ca altii muncesc din greu si hotul tot hot ramane.
RăspundețiȘtergereInteleg de ce ai semnatt articolul ca "Anonim". Chiar te inteleg. Nu stii sa scrii in limba romana, de aici retinerea de a semna comantariul. Pai, mai anonimule tu nu stii sa pui articolul (ex. Profitu agricol) si "mananci preopzitii" de parca ai fi Vanghelie. Nu cred ca tun esti din provincie, cred ca esti din Bucuresti pentru ca numai aici s-a stalcit limba romana. Vis-a-vis de xerox, sau cum ii spui tu copiatoruluui de colt de bloc, nu trebuia sa bati Bucurestiul pentru asta. Ce ai vazut tu se numeste tgipografie digitala nu "xerox mai destept", adica o tipografie foarte eficienta pentru tiraje mici. Eu sunt tipograful la care faci referire in articol.
ȘtergereBuna ziua domnule,
RăspundețiȘtergereChiar zilele trecute un coleg de breasla imi atragea atentia asupra lipsei punctului de raster in tiparul revistei Gazeta Fermierului. Promit sa ma uit cu lupa la prima revista "a fermierului" care imi pica in mana. Am cateva pe la birou, si am si o lupa buna, chiar pentru tipar. Si va spun ce vad. Poate sa o arat si unui tipograf, sa am o parere intarita de un specialist.
Intre noi fie vorba, eu va impartasesc opinia. O revista nationala nu se scoate la imprimanta.
Pot specula ca cine scoate o astfel de revista o face pentru a o distribui cu o tinta precisa. Cateva zeci, poate o suta de oameni.
Mergand pe firul ideii, m-as gandi la principalele oficialitati ( ei legitimand prin aparitia lor in paginile publicatiei un alt segment caruia i se poate adresa o revista trasa la imprimanta) si m-as mai gandi la directorii de marketing din companiile implicate in agricultura (pentru a-i face sa semneze contracte de publicitate ultra-profitabile pentru printer).